Una dintre cele mai vechi biserici de lemn din țară se află la Ionășeni, în comuna botoșăneană Trușești. Construită în secolul al XVIII-lea, biserica portă hramul Sfântului Dumitru și este mărturia unei credințe ancestrale pe care Dumnezeu a protejat-o în fața timpului.

Satul Ionășeni se află situat într-o pădure ce se întinde pe mulți kilometri. Într-o veche livadă boierească se află o biserică de lemn, la care se ajunge de pe o uliță urcând o cărăruie cu pietre pe ambele părți.

Unii autori consideră că această biserică de lemn ar fi una dintre cele mai vechi biserici de lemn din România. În biserică se află o veche lespede de piatră cu o inscripție conținând anul 1234, ceea ce arată că aici a existat o biserică din vremuri străvechi.

Conform actului comemorativ din biserica parohială, satul Ionășeni își trage numele de la vornicul Ionaș (Ionașcu) Balș, care nu se știe din ce motive a devenit călugăr. Pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, potrivit tradiției, boierul Ionașcu Balș a înființat aici un schit și a construit actuala biserică de lemn într-o livadă.

Biserica de lemn din Ionășeni este construită în întregime din bârne de stejar, pe temelie de piatră. Este acoperită cu draniță. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă situată pe peretele sudic al pronaosului. Lăcașul de cult are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul construcției. El este format din trei încăperi: pronaos, naos și altar.

Acest lăcaș de cult a servit de schit pentru călugări până în anul 1756, când noul proprietar al moșiei satului, marele paharnic Constantin Balș, a întemeiat Schitul Cozancea, unde au fost mutați călugării din Ionășeni. Deoarece în jurul schitului se stabiliseră vreo 70 de locuitori, bisericuța de lemn a fostului schit a rămas ca biserică parohială.

În anul 1776, boierul Constantin Balș a ctitorit în cimitirul satului Ionășeni o biserică cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, care a devenit biserică parohială a localității. Bisericuța de lemn din livadă a rămas doar cu rolul de capelă pentru nevoile curții boierești, aici slujindu-se doar sporadic. Deoarece această biserică devenise neîncăpătoare pe măsură ce populația satului creștea, în anul 1925 s-a construit în centrul satului o nouă biserică cu hramul „Sf. Constantin și Elena”, care a preluat rolul de biserică parohială, iar cea din cimitir a rămas doar pentru prohodirea morților.

În decursul timpului, au fost efectuate mai multe lucrări de reparații ale lăcașului de cult din lemn. Bisericuța de lemn a suferit o reparație capitală în primul sfert al secolului al XIX-lea realizată de către spătarul Vasile Balș (1762-1835?), după care a fost resfințită la 18 ianuarie 1827.

Biserica de lemn din Ionășeni este înconjurata de un gard de lemn, având în partea de sud a curții patru morminte ale preoților care au slujit cândva în acest lăcaș de cult.