Numeroasele situații de abuz și neglijență asupra copiilor reprezintă o problemă majoră care se agravează de la an la an. Autoritățile sunt copleșite de amploarea fenomenului și ridică neputincioase din umeri în fața unei avalanșe de evenimente dezastruoase petrecute aproape zilnic.

Particularitățile acestui fenomen au constituit subiectul discuțiilor din cadrul unui eveniment dedicat Zilelor Asistenței Sociale, desfășurat pe parcursul zilei de joi, 28 martie 2024. Acțiunea a fost organizată de Compartimentul de Asistență Socială din cadrul Primăriei Vorona, având ca temă „Consecințele abuzurilor și neglijării asupra copiilor sau ce se întâmplă dacă rămânem indiferenți și nu ne implicăm”.

Ecaterina Iacob, psiholog în cadrul Compartimentului de intervenție specializată în situații de abuz, neglijare, trafic și repatriere copii din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Botoșani a oferit invitaților prezenți la eveniment informații esențiale referitoare la situațiile de abuz și neglijare cu care se confruntă numeroși copii din România.

„Nu ezitați să raportați, în regim de urgență, orice situație de abuz”

Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului interzice săvârșirea oricărui act de violență împotrivă copilului, situație caracterizată de orice acțiune voluntară a unei persoane care se află în relație de răspundere, încredere sau autoritate față de acesta, fiindu-i periclitate buna dezvoltare fizică, morală și socială.

„Este foarte important ca adulții din jurul copiilor să fie foarte atenți la modul în care se comportă cu ei. Iar dacă sunteți martorii oricărei forme de abuz, nu ezitați  să sesizați în regim de urgență   orice suspiciune de violență asupra copilului”, a transmis Ecaterina Iacob, psiholog DGASPC.

În lipsa unei intervenții specializate, abuzul, neglijarea și exploatarea copilului pot avea consecințe dezastruoase asupra sănătății acestuia, punându-i în pericol nu numai viața ci și demnitatea și moralitatea sa.

„Este foarte important să începeți să explorați semnele de violență de pe corpul copiilor”

Una dintre cele mai răspândite forme de abuz o reprezintă abuzul fizic, prin care o persoană produce intenționat vătămare corporală copilului.

„Aceștia pot să prezinte echimoze vizibile, urme de leziuni, tăieturi, arsuri cu țigara, care cumva atrag atenția. Este foarte important să începeți să explorați atunci când observați că aceștia prezintă semne de violență. Încercați să identificați contextul în care aceste semne au apărut, observați cu atenție copilul și, nu în ultimul rând, anunțați Compartimentul de Asistență Socială de care aparțineți cu scopul de a se lua măsurile adecvate”, precizează Ecaterina Iacob.

Specialistul DGASPC atrage atenția și asupra abuzul emoțional, adică acea atitudine neglijentă sau  ostilă față de copil. Umilirea, intimidarea, amenințarea sau denigrarea copilului pot afecta dezvoltarea sa emoțională.

„Imaginați-vă că un copil de doar doi sau trei ani, care este amenințat prin diverse formule, nu are maturitatea de  a înțelege complexitatea mesajului verbal pe care adultul i-l transmitem. De aceea va resimți teama de abandon”.

„În cazul abuzului sexual, vorbim cel mai adesea despre agresori care sunt cunoscuți copiilor”

Abuzul sexual reprezintă implicarea unui copil, imatur din punct de vedere al dezvoltării sale psihosexuale în acțiuni cu conotație sexuală pe care acesta nu le poate înțelege și care sunt nepotrivite în raport cu vârsta și nivelul lui de dezvoltare.

„Este vorba de  atingeri în zonele intime ale copilului, sărutări ale respectivelor zone de către o altă persoană sau  expunerea copilului la nuditate sau materiale pornografice. În cazul abuzului sexual, cel mai adesea vorbim despre agresori care sunt cunoscuți copiilor. Din cauza vârstei, aceștia percep greșit mesajul posibilului agresorului și cred că este doar o formă de iubire. În alte situații, copiii pot să fie amenințați sau șantajați. Apare sentimentul de frică și, din acest motiv, se conformează solicitărilor presupusului agresor”, mai arată Ecaterina Iacob.

„Părinții trebuie să facă eforturi să-și schimbe comportamentul”

Un copil neglijat poate arăta acest lucru fizic, emoțional sau comportamental. Se ajunge la această situație în momentul în care părintele devine incapabil să îndeplinească nevoile fizice, emoționale sau materiale ale copilului.

„Copilul oglindește întotdeauna schimbarea din partea adultului cu care interacționează, din acest motiv adulții trebuie să facă eforturi să își schimbe comportamentul”, subliniază specialistul DGASPC.

„Tinerii și adolescenții au dreptul la o părere și pot impune limite la nivelul relaționării”

Specialistul DGASPC a vorbit și despre importanța acordului în cadrul relațiilor sexuale cât și despre existența anumitor substanțe psihoactive care pot atrage în capcană numeroși tineri și adolescenți.

„Este foarte important ca aceștia să-și dea acordul în cadrul relațiilor sexual și să consimtă orice acțiune  de acest fel. Ei trebuie să fie conștienți că au dreptul la o părere și că pot impune limite la nivelul relaționării”. Psihologul botoșănean informează și despre  există anumite substanțe psihoactive care se pot pune în băutură. Acestea sunt incolore și  inodore și părăsesc foarte repede organismul. „Copilul poate fi adus într-o stare de incapacitate fizică sau psihologică și este apoi abuzat sexual. Când își recapătă cunoștința, acesta este prea copleșit de un val de emoții negative, de frică și panică, încât își găsește cu greu puterea de a dezvălui un abuz sexual”.

Copiii proveniți din mediile vulnerabile, predispuși la pornografia infantilă

Din păcate, în ultimii ani s-au înmulțit cazurile de pornografie infantilă. Ele reprezintă o altă formă de abuz sexual. Copilul este lăsat nesupravegheat de părinți în mediul online, ajungându-se la situații dezastruoase. Diferiți utilizatori, cunoscuți sau necunoscuți, recurs la șantaj sau amenințare pentru a determina copilul să realizeze diverse materiale sexuale explicite care îl înfățișează dezbrăcat sau atingându-și zonele intime.

„Sunt situații când utilizatorii identifică minori proveniți din medii vulnerabile cărora le promite anumite avantaje financiare în schimbul realizării de materiale pornografice. Acestea ajung în mediul online, în rândul consumatorilor de pornografie infantilă”.  Victimele pornografiei infantile  rămân cu traume psihologice întreaga viață însă pot fi salvate dacă sunt informate la timp de adevăratele pericole din mediul virtual, fiind capabile să se îndepărteze de ele.

„Copilul victimă a abuzului sexual nu are nevoie niciodată de sex”

În ultima perioadă, s-a observat o creștere semnificativă a numărul de cazuri în ceea ce privește tinerii, adolescenții sau chiar preadolescenții care sunt racolați în vederea exploatării sexuale. Un abuzator sondează vulnerabilitățile copilului. Observă familia din care provine, relațiile pe care le are cu părinții, starea financiară sau nevoile emoționale ale acestuia.

„Un copil aflat într-o relație disfuncțională cu familia va căuta împlinirea acelor nevoi emoționale în relația cu un potențial agresor. Copilul victimă a abuzului sexual nu are nevoie niciodată de sex ci caută în relația cu abuzatorul împlinirea unei nevoi emoționale. Adultul abuzator cunoaște foarte bine această vulnerabilitate a copilului, folosindu-l apoi astfel încât să-și îndeplinească el nevoile sexuale. Abuzul sexual este trăit de către copil ca o experiență extrem de dureroasă pe care nu și-o dorește și pe care nu o consimte în nici un fel”, a conchis psihologul botoșănean, Ecaterina Iacob.

La nivelul județului Botoșani, semnalarea unei situații de violență asupra copilului se poate face:

  • direct: persoana care dorește să sesizeze un caz de abuz/neglijare/exploatare a unui copil   sau copilul victimă, se prezintă la sediul DGASPC, situat pe strada Maxim Gorki, nr. 4
  • în scris: sesizare scrisă a situație de violență asupra copilului, transmisă prin poștă la sediul DGASPC, prin fax la numărul 0231/511047 sau prin email secretariat@dgspcbt.ro sau interventiespecializata@dgaspcbt.ro
  • prin intermediul telefonului: Serviciul Social – Telefonul Copilului (119), Serviciul de Intervenție Specializată pentru Copil și Familie, telefon 0231/512939 sau la telefonul unic de urgență (112)

(Anca SAVEL)