Manifestările de antisemitism din mediul online s-au intensificat, pe fondul atacului terorist al Hamas asupra statului Israel şi al conflictului din Orientul Mijlociu, se arată în raportul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pe perioada mai 2023 – aprilie 2024, care mai arată că lideri politici au promovat, online şi în Parlament, mesaje antisemite, negaţioniste sau incitatoare la ură, fără a suferi consecinţe.

Potrivit unui comunicat al Institutului transmis marţi, „atacul Hamas şi conflictul din Orientul Mijlociu au generat o creştere semnificativă a acţiunilor cu caracter antisemit în SUA sau în ţări din Europa, printre care şi România”.

De asemenea, introducerea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” la învăţământul liceal a reprezentant un alt eveniment cheie care a influenţat dinamica mesajelor negaţioniste, conspiraţioniste şi antisemite, mai precizează sursa citată.

„În perioada monitorizată se remarcă o extindere a manifestărilor antisemite – prin înmulţirea înscrisurilor şi manifestaţiilor stradale, acţiuni de vandalizare, distribuţie de literatură şi materiale de propagandă extremistă, precum şi pătrunderea în mass-media a naraţiunilor cu caracter antisemit sau care vehiculează stereotipuri şi prejudecăţi nocive. Lideri sau responsabili politici au promovat atât online, cât şi în Parlament, mesaje antisemite, negaţioniste sau incitatoare la ură, fără a suferi consecinţe pentru acţiunile şi afirmaţiile lor şi fără poziţii ferme din partea restului clasei politice”, menţionează Institutul, conform Agerpres.

Institutul „Elie Wiesel” arată că, potrivit informaţiilor statistice ale Ministerului Public, pentru instituţiile responsabile cu aplicarea legii, sesizările nu reprezintă o prioritate.

Raportul remarcă, pe de altă parte, „o tendinţă pozitivă” din partea autorităţilor în privinţa îndepărtării de pe spaţiul public a denumirilor care fac trimitere la criminali de război.

„La nivel guvernamental, adoptarea celei de-a doua etape a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2024-2027, demonstrează angajamentul autorităţilor centrale pentru consolidarea politicilor publice în domeniu. Rămâne însă vizibil decalajul dintre dezideratele proiectate la nivel central şi capacitatea de-a interioriza şi a pune în aplicare aceste politici de către autorităţile locale”, mai precizează sursa citată.

Potrivit raportului, au fost acţiuni de vandalizare, fiind inscripţionate simboluri şi sloganuri naziste pe zidurile sinagogilor din Timişoara, Sighetu Marmaţiei, ori în diverse locuri publice din Bucureşti şi Iaşi.

De asemenea, instituţii publice au găzduit evenimente „cu o agendă de reabilitare a extremismului interbelic şi administraţii locale care continuă să susţină cultul criminalilor de război şi memoria legionară prin păstrarea locurilor publice denumite după criminali de război ori negaţionişti”. Astfel, exemple în acest sens sunt: în mai 2023, Biblioteca Judeţeană şi Consiliul Judeţean Alba a organizat Târgul de carte „Alba Transilvania”, în cadrul căruia a avut loc un moment artistic numit „Povestea viorii lui Radu Gyr”.

Primăria şi Consiliul local al comunei Havârna din judeţul Botoşani au denumit Căminul Cultural „Gigă Manole”, după cunoscutul negaţionist şi admirator al lui Ion Antonescu, conform raportului.

„De-a lungul perioadei cuprinse de prezentul raport se constată o tendinţă pozitivă privind demersurile care să ducă la îndepărtarea din spaţiul public a denumirilor dedicate unor persoane condamnate pentru crime de război, în conformitate cu legislaţia naţională. (…) Cu toate acestea, în ciuda informărilor şi sesizărilor repetate, mai există administraţii locale care nu respectă legislaţia în vigoare”, se mai arată în document.

Raportul mai evidenţiază că au fost organizate licitaţii de către Artmark cu obiecte aparţinând mareşalului Antonescu, publicaţii ale lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moţa, A.C. Cuza, fotografii cu lideri legionari, materiale publicitare din perioada interbelică, promovând Garda de fier, iar platforme de comerţ online şi magazine de anticariat vând volume precum „Mein Kampf”, „Spitalul” al lui Păulescu, „Cărticica Şefului de Cuib” al lui C.Z. Codreanu.

Raportul precizează şi exemple de „antisemitism şi de trivializare a Holocaustului în rândul clasei politice”, menţionând „discursurile publice repetate ale senatoarei Diana Şoşoacă” sau ale „foştilor membri ai partidului AUR, senatori sau deputaţi”.