Sfântul Andrei este sărbătorit pe 30 noiembrie. De ce este numit Apostolul și „Ocrotitorul românilor”

Sfântul Andrei este ultima sărbătoare cu cruce roșie a lunii noiembrie din calendarul ortodox. Astăzi, 30 noiembrie, este prăznuit „Ocrotitorul românilor”, sau „Cel dintâi chemat”, așa cum mai este cunoscut în creștinism Sfântul Apostol Andrei.

Sfântul Andrei a fost unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Iisus și este considerat și astăzi drept „Patronul spiritual al românilor”, deoarece El a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus, dar și cel care a creștinat poporul român după ce a poposit în Dobrogea.

Pentru că sărbătoarea de Sfântul Andrei se află în postul Crăciunului 2024, pe 30 noiembrie este zi cu dezlegare la pește. Cine a fost Sfântul Andrei Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată în nordul Israelului, pe malul nordic al Mării Galileii, în anul 6 înainte de Hristos. Fratele Apostolului a fost Simon Petru.

Împreună cu familia Sa, Apostolul Andrei a trăit din pescuit, până când l-a auizt pe Sfântul Ioan Borezătorul predicând în pustiul Iordanului și vestind venirea lui Mesia. Potrivit Evangheliei, Sfântul Andrei a fost, la început, ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos.

Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan l-a arătat pe Iisus, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29). Atunci Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, s-a dus după Hristos și: „Iisus, întorcându-se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei i-au zis: Rabi (învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea”. (Ioan 1; 38-40) Sfântul este cunoscut și drept „Cel dintâi chemat”, deoarece l-a însoțit pe Hristos prin Țara Sfântă și a fost martor la minunile pe care Le-a săvârșit. Asemenea celorlalți Apostoli, și Sfântul Andrei a umblat în multe locuri din lume pentru a propovădui cuvântul lui Dumnezeu și, prin urmare, și alte țări precum Italia, Franța sau Belgia îl au drept „Patron Spiritual”.

Scoția are pe drapel crucea Sfântului Andrei, iar Spania, Grecia și Rusia îl consideră pe Apostol drept „creștinatorul lor”. Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian (nu se cunoaște cu exactitate anul morții), unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”.

Moaștele Sfântului Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Acum, Capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.

Ce obiceiuri și tradiții sunt în România de Sfântul Andrei

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului. „Andrei, cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele.

Astfel, potrivit superstițiilor, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. (Strigoii sunt descriși drept spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire). În unele zone ale țării, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.

Ca mijloace de protecţie faţă de duhurile rele, se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte şi candele aprinse lângă icoane. Se spune că acest obicei va face ca duhurile rele să nu intre în casă după mâncare. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit, iar în apă agheasmă, pentru a fi protejate.

În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc de prevestire a anului care vine este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun.

Cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie. Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita, trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț. Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Sfântul Andrei este și aflarea ursitului pentru fetele tinere, necăsătorite.