Cinci persoane, funcționari publici ai Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanei (SPCEP) și ai unei primării din județul Botoșani, au fost trimise în judecată pentru emiterea de acte de identitate false pentru cetățeni din Republica Moldova, Rusia și Ucraina. Acestea ar fi primit sume de bani pentru eliberarea documentelor, deși beneficiarii nu locuiau la adresele indicate.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat trimiterea în judecată, vineri, a doi inculpați, aflați în arest la domiciliu, pentru luare de mită în formă continuată (18 acte materiale) și fals informatic în formă continuată (254 de acte materiale).

De asemenea, au fost trimiși în judecată sub control judiciar trei inculpați pentru luare de mită în formă continuată (22 de acte materiale), complicitate la luare de mită (5 acte materiale), complicitate la fals informatic în formă continuată (240 de acte materiale) și trafic de influență în formă continuată (6 acte materiale).

„Din probatoriul administrat a reieşit că, în cursul anului 2024, în calitate de funcţionari publici, angajaţi ai Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanei (SPCEP) şi ai altor structuri din cadrul unei primării de comună din judeţul Botoşani, au primit diferite sume de bani, care nu li se cuveneau”, se arată în comunicat.

Funcționarii eliberau acte de identitate false

Procurorul a stabilit că funcționarii primeau bani pentru a menționa domicilii false în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, fără consimțământul proprietarilor. Aceste adrese erau imobile unde proproietarii erau decedați, iar partajul succesoral nu fusese efectuat. Documentele de identitate erau eliberate fără consimțământul personal al solicitantului sau al gazdei, în lipsa unui titlu locativ.

Conform sursei citate, persoanele respective, cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Rusia, au intrat o singură dată pe teritoriul României, cu ocazia întocmirii documentației pentru eliberarea cărții de identitate și realizării pozelor. În unele cazuri, persoanele nu figurau ca fiind intrate pe teritoriul României nici măcar la momentul întocmirii formalităților pentru obținerea documentului.

„Cărţile de identitate erau predate intermediarilor de către funcţionari, după 2-3 zile din momentul depunerii cererii de eliberare a documentelor, funcţionarii primind bani şi în scopul urgentării procesului de eliberare a documentelor”, se mai arată în comunicat.

Adrese fictive folosite pentru obținerea documentelor false

S-a stabilit că la adresele investigate nu au fost găsiți cetățenii din Ucraina, Republica Moldova sau Rusia care trebuiau să locuiască acolo. Aceste adrese au fost stabilite fictiv, exclusiv pentru obținerea cărților de identitate românești și a dreptului de călătorie în Uniunea Europeană, precum și pentru dobândirea pașapoartelor românești.

Procurorul a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar pentru continuarea cercetărilor față de 17 suspecți și inculpați (funcționari publici, intermediari și beneficiari), acuzați de luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la luare de mită și fals informatic în formă continuată, dare de mită și complicitate la dare de mită în formă continuată.

În aceeași cauză, vor continua investigațiile pentru complicitate la fals informatic în formă continuată, vizând funcționarii dintr-o primărie din județul Botoșani și persoanele care au permis găzduirea cetățenilor din Ucraina, Republica Moldova și Rusia.