Sfântul Mucenic Gheorghe este prăznuit în calendarul ortodox în fiecare an pe data de 23 aprilie. În 2025, sărbătoarea este celebrată în Săptămâna Luminată, imediat după Învierea Domnului, iar ziua mai este considerată și începutul verii pastorale. 

În legendele populare, Sfântul Gheorghe este considerat „străjer al timpului” (apărător), împreună cu Sfântul Dumitru, iar ziua praznicului marchează renașterea naturii.

Cine a fost Sfântul Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut din părinţi creştini în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian, în secolul al IV-lea. A urmat cariera militară și a ajuns comandant in armata imparatului. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian, Sfântul Gheorghe și-a mărturisit public credința în Hristos și a rămas în amintirea creștinilor drept un martir (o persoană care a îndurat suferințe îngrozitoare pentru convingerile sale).

În urma ordinului imperial, Marele Mucenic fost supus torturii, cu scopul de a-și renega credința, și condamnat la moarte prin decapitare pe data de 23 aprilie, în anul 303. Această dată a rămas și ziua de prăznuire a marelui Sfânt.

În iconografie, Sfântul Mucenic apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă celebră, potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur, relatează Digi24.

Reprezentarea sfântului biruitor Gheorghe simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul. În cele mai multe icoane, Sfântul Gheorghe este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca un conducător militar ţinând o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.

Sfântul Gheorghe este, de asemenea, ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Române și patronul spiritual al municipiului Botoșani.

Tradiții și obiceiuri în ziua de Sfântul Gheorghe


„Tradițiile și superstițiile țin de etnografie și folclor. Sunt obiceiuri locale, legi ale pământului le numim noi în biserică, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință și pe care le-au respectat din cele mai vechi timpuri din dorința de a-l cinsti pe Sfânt. E bine să cinstim Sfântul și să învățăm fiecare dintre noi din modelul de viețuire al Lui.

În general, la marile praznice bisericești, dar și astăzi nu este indicat să ne implicăm într-o activitate sau proiect care impune efort fizic, o muncă fizică îngreunată. Este o zi în care avem nevoie de liniște, reculegere și de odihnă. Este bine astăzi să mergem la biserică, să aprindem o lumânare și să dăm de pomană alimente oamenilor nevoiași, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi”, a declarat pentru Digi24 preotul Gabriel Cazacu.

Potrivit legendelor populare, Sfântul Gheorghe, împreună cu Sfântul Dumitru, este considerat „stăjer al timpului”. Pe vremuri, Dumnezeu le-ar fi încredințat cheile vremii, iar cei doi puteau închide sau deschide vremea. Sfântul Gheorge, călare pe calul său, putea deschide pământul pentru a aduce primăvara, iar Sfântul Dumitru aducea frigul, zăpada și iarna.

Pe 23 aprilie, în ziua praznicului, creștinii obișnuiesc să respecte mai multe obiceiuri care vizează practici de alungare a necazurilor sau duhurilor rele precum: aprinderea focurilor, cântatul cu bucim și producerea zgomotelor, stropirea pământurilor cu apă sau pomenirea celor care nu mai sunt printre noi.