În anii ’80, într-o bucătărie modestă din Botoșani, o gospodină pe nume Cornelia Dumitrescu pregătea pentru familia ei o ciorbă care avea să ajungă, peste decenii, în topul celor mai bune preparate culinare din lume.

Pe atunci, Cornelia lucra la un restaurant din județul Suceava și, ca multe alte femei de la țară, își creștea păsările în curte și făcea de toate prin gospodărie. Carnea de curcan nu-i lipsea, iar ciorba de burtă nu era deloc pe gustul familiei. Așa că a pornit de la o simplă întrebare a soțului ei, Serafim: dacă n-ar putea găti o ciorbă acrișoară, gustoasă, dar fără burtă.

„Locuind la curte, creșteam păsări și, având carne la dispoziție, am făcut tot felul de preparate, inclusiv cârnați de curcan. Ciorba de burtă nu-i plăcea nici unuia dintre noi, iar într-o zi soțul, Serafim, m-a întrebat dacă aș putea face din pieptul de curcan o ciorbă ceva mai deosebită… La final de săptămână am făcut ciorba rădăuțeană, am chemat și copiii și le-a plăcut tuturor. El mi-a spus să introduc acest fel de mâncare la restaurant, că o să le placă oamenilor. Și așa am pornit cu ciorba rădăuțeană”, povestește Cornelia Dumitrescu, citată de ȘtirileProTV.ro.

Prima oară a gătit-o pentru o aniversare în familie, iar reacția celor din jur a fost încurajatoare. Apoi a introdus-o în meniul Restaurantului Nordic din Rădăuți. Rețeta a fost consemnată oficial pe 14 februarie 1982, în rețetarul OJT Suceava. La început se serveau 10-20 de porții pe zi, dar în scurt timp s-a ajuns la câteva sute. Lumea venea special pentru ciorbă, iar vestea despre gustul ei s-a dus repede din gură-n gură.

Inițial, rețeta folosea carne de curcan, dar ulterior a fost adaptată cu piept de pui – mai accesibil și mai ușor de procurat, în special în perioada comunistă, când ingredientele de calitate erau greu de găsit. A rezultat o ciorbă mai ușoară, care a reușit să-i cucerească și pe cei mai mofturoși clienți.

„Așa a pornit, de la un client la altul, s-a dus vorba despre ciorba mea și a ajuns să fie servită în toată lumea. Unde sunt români este și ciorba rădăuțeană”, declara Cornelia Dumitrescu pentru ȘtirileProTV.ro, la aniversarea a 40 de ani de la introducerea rețetei în meniul restaurantului.

Rețeta a impresionat familia regală a Olandei și pe Ceușescu

Preparatul a ajuns inclusiv pe mesele unor delegații oficiale sau personalități marcante. În mai 1975, când familia regală a Olandei – regina Juliana și prințul Bernhard – a vizitat România, ciorba rădăuțeană a fost inclusă în meniul servit la mănăstirile din Bucovina. A fost apreciată și de prim-ministrul Israelului, iar Nicolae Ceaușescu, aflat la rândul său la masă cu oficiali, a cerut două porții.


Renumele ciorbei a transformat Restaurantul Nordic, cunoscut astăzi ca Restaurantul Național din Rădăuți, într-un reper gastronomic. După Revoluție, Cornelia Dumitrescu a preluat parțial vechiul local și s-a ocupat de el cu aceeași grijă cu care altădată îngrijea găinile din curte. După ce soțul ei, Serafim, s-a stins din viață, a mai rămas activă o vreme, dar în cele din urmă a lăsat locul fiului ei, Sorin, și nepoatei Alice.

Deși a studiat în Elveția și a lucrat în Germania, Austria și Spania, Alice Cozma s-a întors în România pentru a duce mai departe rețeta care a făcut celebru orașul Rădăuți. Restaurantul se află chiar în centrul orașului, vizavi de Catedrală și aproape de Mănăstirea Bogdana.

Astăzi, după mai bine de 40 de ani, ciorba rădăuțeană nu doar că se regăsește în meniurile din toată țara, dar e cerută și în restaurantele cu specific românesc din afara granițelor. Gustul ei curat, echilibrat și acrișor a trecut testul timpului. Iar numele Corneliei Dumitrescu rămâne legat pentru totdeauna de una dintre cele mai iubite rețete românești.

„Datorită ciorbei, Rădăuți este cunoscut în toată lumea. E cea mai mare bucurie pe care o am”, spune cu mândrie creatoarea acestui preparat devenit simbol culinar.