România trăiește, în aceste zile, o adevărată febră imobiliară. Se vând apartamente noi, desenate doar pe hârtie sau doar promise. Totul, într-o goană declanșată de o decizie a Guvernului Bolojan: începând cu 1 august 2025, TVA-ul pentru locuințele noi va crește de la 9% la 21%.

În teorie, este o măsură fiscală. În realitate, a generat un haos în piață: mii de oameni s-au grăbit să semneze contracte, adesea fără verificări temeinice, fără certitudinea construcției sau a livrării locuinței. A fost suficient un avans de 20%, achitat până la 31 iulie, pentru ca achiziția să rămână eligibilă pentru TVA-ul redus. Atât.

S-au vândut:

  • apartamente blocate de luni întregi;
  • apartamente neconstruite;
  • și, poate cel mai grav, apartamente care, realist vorbind, nu vor fi niciodată construite.

Dezvoltatorii imobiliari au profitat din plin. La fel și băncile, care au aprobat credite în regim de urgență, adesea în condiții dezavantajoase pentru clienți presați de timp. Este clar cine a câștigat. Dar cine va pierde?

Tinerii.

Cei aflați la început de drum vor fi, de la 1 august, nevoiți să plătească cu până la 12% mai mult pentru aceeași locuință. TVA-ul majorat înseamnă, în termeni concreți, zeci de mii de lei în plus, plătiți în rate mai mari, pe 25 -30 de ani. În schimb, pentru apartamentele considerate de „lux” – cele care depășesc anumite praguri valorice sau de suprafață – TVA-ul va crește doar cu doar 2 puncte procentuale. Cu alte cuvinte, cei cu venituri mari rămân, din nou, avantajați.

Măsura pare, astfel, să adâncească discrepanțele sociale, nu să le corecteze. În plus, apar semne de întrebare legate de momentul ales și de impactul pe termen lung: a fost o decizie bugetară justificată? Sau o intervenție politică în favoarea unor interese private – dezvoltatori imobiliari și bănci – care aveau nevoie de un impuls artificial pentru a relansa vânzările?

Premierul Ilie Bolojan are datoria să ofere un răspuns clar. Ce scop a urmărit această măsură? De ce cei mai vulnerabili – tinerii care abia reușesc să acceseze un credit – sunt cei mai afectați?

Până atunci, vedem deja rezultatele: o generație împinsă spre împrumuturi mai scumpe, compromisuri forțate și, pentru unii, spre ideea de a începe viața în altă parte.

TVA-ul va crește. Piața a profitat.

Dar viitorul – adică tinerii – rămâne în aer.

Întrebarea esențială e una singură: merită să sacrificăm speranțele unei generații pentru câteva luni de încasări bugetare sau pentru bilanțurile liniștite ale dezvoltatorilor?

(Vast Popescu)