Pe 22 septembrie 2025, la ora 21:19 (fusul României), va avea loc echinocțiul de toamnă, momentul în care ziua și noaptea se află aproape în echilibru. Fenomenul marchează trecerea oficială de la vară la toamnă în emisfera nordică, moment din care zilele vor fi tot mai scurte și nopțile tot mai lungi.

Cuvântul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, care, la rândul său, derivă din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” („egal”) și „nox”, „noctis” („noapte”). Termenul se referă la fenomenul astronomic care are loc de două ori pe an, primăvara și toamna, când Soarele se află aproximativ deasupra ecuatorului.

În aceste momente, durata zilei și a nopții este aproape egală în majoritatea locurilor de pe Pământ, fiecare având aproximativ 12 ore.

Diferența dintre echinocțiul de primăvară și cel de toamnă Echinocțiul se produce de două ori pe an. Primul are loc, de obicei, între 19 și 21 martie, cel mai frecvent în jurul datei de 20 martie. În acel moment, Soarele trece peste ecuatorul ceresc, deplasându-se din emisfera cerească sudică spre cea nordică, scrie Digi24.

Fenomenul marchează echinocțiul de primăvară pentru emisfera nordică și echinocțiul de toamnă pentru emisfera sudică. Cel de-al doilea echinocțiu al anului are loc atunci când Soarele trece din emisfera cerească nordică în cea sudică, traversând ecuatorul ceresc.

Acest eveniment se produce, de regulă, între 21 și 24 septembrie, cel mai adesea în jurul datei de 22-23 septembrie. Punctul de pe ecliptică unde are loc această intersecție cu ecuatorul ceresc este cunoscut sub denumirea de „punctul autumnal”.

„Punctul echinocțiului de toamnă se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică”, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Fiind poziționat în dreptul ecuatorului ceresc la această dată, Soarele răsare exact la est și apune la vest, ceea ce face ca durata zilelor să fie egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții se întâlnesc în regiunile polare: la Polul Nord începe lunga noapte polară, iar la Polul Sud Soarele apare deasupra orizontului și rămâne vizibil timp de aproximativ șase luni, până la echinocțiul de primăvară.


Ce se schimbă după echinocțiul de toamnă

Evenimentul din 22 septembrie marchează începutul astronomic al toamnei, tranziția de la vară la sezonul rece. De acum, Soarele răsare mai târziu și apune mai devreme, astfel că zilele devin mai scurte, iar nopțile mai lungi.

Această schimbare determină o răcire treptată a vremii: temperaturile maxime încep să fie mai scăzute decât în perioada verii. Însă răcirea nu se simte imediat, deoarece solul, mările și oceanele păstrează o parte din căldura acumulată în timpul sezonului cald.

Schimbările climatice devin mai evidente abia în lunile octombrie și noiembrie.