Unii comercianți au crescut prețurile mai mult decât presupunea majorarea TVA din august. Unul dintre exemple este carnea tocată, unde s-a înregistrat o majorare cu 4,93% într-o lună. Pâinea a avut o creștere de preț cu 2,78%, în unele cazuri au fost scumpiri de 18,40% la cozonac, zahărul s-a scumpit cu 5,45%. Iar din 1 octombrie, plafonarea adaosului la produsele de bază ar putea fi eliminată.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a spus la Digi24 că acestea sunt excepții și că, în general, scumpirea produselor alimentare a fost mai mică decât creșterea TVA.

„În afară de creșterea TVA au fost creșteri la prețul la energie, au fost creșteri la prețurile la transport, care au influențat unele produse mai mult decât altele. Pe ansamblu, prețurile au crescut mai puțin decât creșterea TVA, la alimente. Scoatem alimentele sezoniele care au scăzut – normal, vine toamna, legumele și fructele sunt mai ieftine. Prețurile la alimente au crescut cu 1,5%, la produsele de bază, mai puțin decât creșterea de TVA. Sunt cazurile pe care le spuneți dvs, dar astea sunt excepția”, a spus Chirițoiu.

„Dacă ne uităm la toată economia, alimentele au crescut cel mai puțin. Produsele nealimentare și serviciile care țin foarte mult de salarii au crescut mai mult. Deci alimentele, per ansamblu, trag inflația în jos față de produse nealimentare și de servicii”, a adăugat el. Chirițoiu a spus că este vorba despre comparații făcute cu prețurile din luna iunie, înainte să fie anunțată creșterea TVA. „Din punctul ăsta de vedere, nu suntem influențați de eventualele mișcări speculative”, a spus el.

„Noi ne uităm în special la produsele de bază. Acolo unde avem sau o să avem indicii, unde vedem creșteri peste medie, acolo încercăm să ne explicăm de ce. Avem în momentul de față investigații pe zona de zahăr, pe zona de unt și de ulei. Zona de adaosuri o verifică ANAF, pentru că ei, uitându-se la impozite, au acces mai ușor la datele legate de fundamentarea prețurilor. Și atunci la zona de adaos nu ne uităm noi, ci ANAF”, a explicat el.

Chirițoiu a fost întrebat ce ar însemna ridicarea plafonării adaosului comercial la produsele de bază, un subiect discutat în prezent în coaliția de guvernare.

„Am văzut că în momentul când s-a introdus plafonarea au fost creșteri mai mici sau scăderi la produsele de bază. În același timp, firmele și-au menținut pe ansamblu câștigurile și atunci au crescut alte prețuri. Deci am avut creșteri mai mici sau scăderi chiar la produsele alimentare de bază, dar compensate la alte produse, gen detergent și altele. Deci, per ansamblu, efectul asupra inflației e probabil neutru. Te aștepți ca o firmă să încerce să-și mențină o marjă a profitului. De asta există firma aia, de asta sunt plătiți angajații, să genereze o anumită marjă de profit”, a spus Chirițoiu.

El a adăugat că plafonarea adaosului comercial nu poate fi o măsură permanentă.

„Nu ne permite legislația să o menținem permanentă. Ar fi ilegal să se întâmple așa ceva. Deci ea poate fi doar o măsură temporară. Excepțional, a fost justificată de o inflație mare de la momentul respectiv. În momentul de față, da, avem din nou o inflație care a ajuns aproape de 10. Inflația vine din deficitul bugetar, nu vine nici din liberalizări, nici din creșterea TVA. De ce avem noi cea mai mare inflație în Europa? Pentru că avem cel mai mare deficit bugetar din Europa. Așa se leagă lucrurile. Cât timp statul are deficit bugetar, asta duce la creșterea prețurilor și la creșterea importurilor, sunt două efecte ale deficitului bugetar”, a spus Chirițoiu.