Poprirea veniturilor salariale reprezintă una dintre cele mai utilizate măsuri de executare silită utilizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru recuperarea datoriilor bugetare.

Reglementată prin Codul de procedură fiscală și completată de dispozițiile Codului de procedură civilă, această regulă stabilește condițiile în care veniturile unei persoane pot fi reținute, care sunt limitele maxime admise și drepturile de apărare ale contribuabilului.

Poprirea este o măsură legală de executare silită, însă legea stabilește clar limitele în care poate fi aplicată, astfel încât o parte din salariul angajatului să rămână neafectată pentru cheltuielile de trai zilnic.

Când poate pune ANAF poprire pe salariu

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organul fiscal competent (ANAF), pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită.

Organul fiscal care administrează creanțe fiscale este abilitat să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită.

De asemenea, organul fiscal central competent notifică contribuabilul ori de câte ori intervin modificări cu privire la cazurile speciale de executare silită, precum și structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită.

Ce venituri pot fi reținute

Potrivit Articolul 781 din Codul de procedură fiscală: „Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente”.

De asemenea, pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său. În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute, dacă este cazul.

Poprirea se poate înființa și asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanțe sunt certe și lichide. Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul.

Sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale ori internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte nu sunt supuse executării silite prin poprire, în cazul în care împotriva beneficiarului acestora a fost pornită procedura executării silite.

Nu sunt supuse executării silite prin poprire:

  • sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;
  • sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;
  • sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi.

Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.