O botoșăneancă semnează montajul unui documentar dedicat „Clubului Litere” din București – VIDEO

Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din Botoșani a găzduit, sâmbătă, proiecția unui documentar care recuperează istoria „Clubului Litere”, spațiu emblematic al Universității din București unde, în anii ’90, se întâlneau studenți, profesori și tineri scriitori pentru a discuta literatură, muzică și politică într-un climat al libertății postcomuniste. În spatele demersului audiovizual se află botoșăneanca Mădălina Mihai, membră a redacției Buzz Video, care s-a ocupat de interviuri și montaj.

Pentru tânăra jurnalistă, lucrul la documentar a însemnat depășirea rutinei redacționale și confruntarea cu o materie istorică sensibilă, încă vie în memoria celor care au trăit acea epocă.

„Nu e un documentar muzical, unde omul e fermecat de cântăreț, de videoclipul artistic. Documentarul dedicat <<Clubului Litere>> este unul pentru cei care au trăit acea perioadă, cei care sunt nostalgici, pentru foștii și actualii studenți ai Facultății de Litere care vor să vadă ce a fost acolo înainte. Este un document despre o bucățică din istoria nouăzecistă și, știi cum se spune, dacă uităm istoria, nu prea putem crea viitorul fără greșelile trecutului. Cred că astfel de materiale trebuie să existe în facultăți, în școli, trebuie făcute astfel de documente nu doar pentru Club Litere, ci și pentru orice grupare care a dat valori și care a creat rădăcini unor oameni”, consideră Mădălina.

Un documentar construit din mărturii și ritm vizual

Mădălina a purtat dialoguri ample cu Paul Radu, Dan Silviu Boerescu, Mihail Gălățeanu și alte figuri marcante ale publicisticii românești, încercând să surprindă textura intelectuală a unui moment fondator.

„E greu de spus cu ce personaj am rezonat cel mai mult, pentru că prima dată a trebuit să trec peste șocul de a-i vedea în fața mea, știind de ei ba de la televizor, ba de la adulții din jurul meu, ba din ce am mai citit. Mi s-a părut impresionant ce a reușit Paul Radu să facă în cadrul clubului, cum s-a ocupat de întreaga organizare, de a extinde proiectul, cu atât mai mult dacă luăm în calcul contextul social și politic al vremii de atunci”, afirmă Mădălina Mihai.

Memoria participanților este dublată în documentar de o arhivă densă, bogată în detalii revelatoare. În acest registru, Mădălina a căutat un ritm narativ care să pună în echilibru materia documentară și dinamica vizuală, astfel încât niciuna dintre componente să nu o sufoce pe cealaltă.

„M-am jucat mult cu imaginile, cu tranzițiile, pentru a nu pierde spectatorul în toate informațiile prezentate. Când ai multă vorbă trebuie să fii și creativ, să nu plictisești, să găsești ceva care să-l facă pe om să rămână cu ochii acolo, cu atât mai mult în lumea în care trăim azi. E un documentar greu, poate ușor nișat, dar, clar, necesar pentru lecția de istorie pe care ți-o oferă. Eu am învățat enorm documentându-mă și cercetând arhivele primite”, explică tânăra.

Când studenții întâlneau marii intelectuali

Proiectul a avut, de altfel, un pronunțat caracter colaborativ. Coordonatoarea redacției Buzz, Ioana Matfeev, jurnalistul TVR Doru Ionescu și editorul Bogdan Sterpu au contribuit la structurarea materialului, în timp ce mărturiile filologului Cristian Cosma – fondator al „Casei de Pariuri Literare” și participant direct la întâlnirile de atunci – au completat perspectiva asupra fenomenului „Clubului Litere”.

„Eu am fost acolo într-o mică perioadă din funcționarea <<Club Litere>>, între 1994-1998. Recunosc că am fost dat afară de două ori din club pentru că aduceam băuturi alcoolice. Dar nu era neprincipial, pentru că te întâlneai cu niște nume destul de mari și o să vedeți acolo (n.r.: în documentar) o listă greu de digerat, să zic așa. Era o fază în care nu se vedeau numele mari la televizor decât la <<Serata muzicală>> a lui Sava, în rest Televiziunea Română era aproape închisă către marii intelectuali. Deschiderea studenților era formidabilă, toți voiam să interacționăm cu numele astea uriașe, iar tinerii profesori din facultate, ca Bogdan Lefter sau Mircea Cărtărescu au deschis o primă cafenea critică, la etajul -2. Au fost 40 de episoade cu invitați dintre cei mai prestigioși. Întâlnirile durau între două și trei ore, într-un fum de nedescris, pentru că pe vremea aia nu existau norme și se fuma turcește”, a povestit Cristian Cosma la proiecția din Botoșani.

Evenimentul s-a desfășurat în fața unei săli pline, în prezența unor personalități importante pentru cultura botoșăneană: jurnalistul Traian Apetrei, președintele UZPR Botoșani Florin Egner, numismatul Mihai Cornaci, directorul Memorialului din Ipotești Ala Sainenco și directorul Bibliotecii Județene Ersilia Iacob.

Mădălina Mihai a fost distinsă cu o diplomă de excelență acordată de Facultatea de Litere din București „ca semn de înaltă apreciere pentru munca depusă la realizarea documentarului”.

În anii ’90, „Clubul Litere” a funcționat ca un nucleu informal al Facultății de Litere din București, într-o perioadă în care mediul universitar își regândea mecanismele după schimbările din 1989. Pentru numeroși studenți și tineri autori, a fost un spațiu de afiliere culturală și exercițiu critic, unde se testau direcțiile literaturii române postcomuniste, se prezentau proiecte editoriale, se citea și se polemiza. În jurul acestui topos s-au articulat grupări literare, s-au conturat perspective divergente, generatoare atât de tensiuni fertile, cât și de colaborări durabile în viața culturală.