Pe 27 octombrie 1887, în pitorescul sat Sulița din județul Botoșani, se năștea un om care avea să lase o amprentă indelebilă în lumea umorului și literaturii române: Ion Pribeagu, pseudonimul literar al lui Isac Lazarovici. Originar dintr-o familie de negustori evrei săraci, copilăria și adolescența sa au fost marcate de lipsuri, iar pregătirea intelectuală a acestui mare umorist rămâne învăluită în mister.

Pribeagu a scris prolific de-a lungul vieții sale, abordând diverse forme literare, însă este cel mai bine cunoscut pentru creațiile sale umoristice. Acesta a scris piese de teatru, articole pentru reviste, cronici și proză, dar mai ales versuri. Versurile sale au ajuns pe scenele teatrelor, în repertoriul trupelor artistice și în paginile revistelor umoristice, iar unele dintre ele au fost interpretate la radio.

Este considerat unul dintre cei mai buni umoriști români, aducându-și contribuția la celebra piesă „Zaraza” și la libretele umoristice ale lui Constantin Tănase. „Zaraza”, tangoul compus în 1931, a devenit unul dintre cele mai populare „hituri” ale muzicii urbane din perioada interbelică, făcându-l nemuritor pe Cristian Vasile, supranumit „ultimul trubadur”.

Istoricii afirmă că Isac Lazarovici sau Pribeagu este umoristul de geniu care a dat viață personajului „Zaraza” și a textelor umoristice remarcabile puse în scenă de Constantin Tănase, el fiind autorul versurilor acestei melodii.

Pribeagu a avut o contribuție semnificativă în lumea umorului și a literaturii române, în special prin personajul „Zaraza”, pe care l-a creat. A fost o figură iconică în timpul perioadei interbelice, aducând un umor de calitate și o perspectivă proprie asupra realității sociale și culturale a vremii.

În 1962, în timpul domniei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Isac Lazarovici a emigrat în Israel, unde și-a continuat activitatea de scriitor. Aici, a scris poezie umoristică în limba română, contribuind la „Cronica rimată a cotidianului Viața Noastră” din Tel Aviv și autorizând câteva spectacole de revistă, potrivit Adevărul.ro.

Ca poet și umorist, Pribeagu a fost deseori tentat să exploreze subiecte mai libertine, asemenea unor scriitori precum Creangă și Alecsandri din epoci anterioare. Timp de peste 60 de ani, acesta a publicat aproape toate creațiile sale, cu excepția unor opere pe care le-a intitulat „impertinente.”

Isac Lazarovici a contribuit și la ziarele vremii, aducând un plus de umor și satiră, fie în rubricile cu texte umoristice, fie în publicații cu profil umoristic precum „Adevărul literar și artistic”, „Caricatura”, „Curentul izraelit”, „Ordinea”, „Pardon”, „Rampa” și altele. A adus râsete și zâmbete cititorilor săi prin talentul său și abilitatea de a surprinde ironia vieții.

Cu toate aceste contribuții valoroase, Ion Pribeagu a fost și rămâne un nume semnificativ în literatura umoristică română. La vârsta de 83 de ani, acest talentat umorist botoșănean a părăsit această lume, lăsând în urmă un mozaic bogat de lucrări care continuă să distreze și să inspire și astăzi. Este o amintire vie a unui om care a adus lumina umorului în viața multora, indiferent de vreme sau loc.