Botoșaniul este un un adevărat rai acvafaunistic dar și pescăresc. Cu două râuri mari și peste 150 de iazuri, plus un mare lac de acumulare, județul nord-moldav este poate una dintre cele mai bune destinații pentru pescarii îndrăgoștiți de experiențe autentice în mijlocul naturii.

Botoșaniul este probabil unul dintre cele mai subestimate județe din România, din punct de vedere turistic. Puțini știu că județul nord-moldav este o adevărată perlă pentru cei îndrăgostiți de plimbări în natură, de turism ecleziastic, tradiții și cultură. Puțini știu, de asemenea, că Botoșaniul este un paradis pescăresc. Județul aflat efectiv la capătul României este pe locul doi, la nivel național, după Tulcea, privind suprafața luciului de apă.

Mai precis, este vorba despre 3600 de hectare de luciu de apă, cu o rețea hidrografică impresionantă compusă din râuri, dintre care se disting ca lungime și debit, Siretul și Prutul, dar și bălți, iazuri și lacuri. În Botoșani sunt peste 150 de iazuri de mari dimensiuni, toate pline cu pește. Nu mai vorbim de marele lac de acumulare de la Stânca-Costești, o rezervație acva-faunistică de nivel european, potrivit Adevărul.ro.

„Avem toate tipurile de pește, mai puțin sturioni, rechini și balene”

Botoșaniul este cunoscut de pescarii din nordul Moldovei, inclusiv de cei din județele Suceava, Iași sau Neamț și este o destinație de top pentru împătimiți. Reprezentanții Asociație Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi(AJVPS) Botoșani spun că Botoșaniul are o faimă aparte în rândul pescarilor tocmai fiindcă aici se găsesc aproape toate speciile de pește, o bogăție piscicolă aproape unică în zona Moldovei.

„Avem toate tipurile de pește, mai puțin sturioni, rechini și balene. Începând de la caras, crap, ten, ava și până la somn şalău, ştiucă”, spune Cosmin Humelnicu, șeful AJVPS Botoșani. Pe iazurile mari din Botoșani au loc comnpetiții importante de pescuit, precum cel de la lacul de acumulare Rogojești, fiind înregistrate capturi impresionante.

Cele mai renumite locuri de pescuit din nord și specificul lor

Există două mari grupuri de pescari. Cei care preferă iazurile și bălțile, față de cei care se relaxează pescuind pe malurile Prutului. Fiecare dintre cele 150 de iazuri din județul Botoșani are specificul său, acoperind toată gama de preferințe în materie de pescuit. Printre cele mai bune iazuri pentru pescuit, se află Dragalina, un loc încărcat de legende locale, dar și de lebedele care iernează acolo. La Dragalina pescarii pot prinde biban, caras, crap sau roșioară.

Pe iazul de la Costești, situat în comuna Răchiți, se prinde crap, caras, plătică, șalău. La Hănești, în comuna cu același nume, se află un iaz foarte vechi, de mari dimensiuni, renumit pentru capturi. Aici amatorii de pescuit găsesc o mare varietate, de la plătică, caras și șalău, până la pești de mari dimensiuni precum crap, novac dar și somn. Pentru biban și caras, este recomandat iazul de la Zăicești, aproape de municipiul Botoșani.

Nu poate fi trecut cu vederea Loeștiul, din comuna Mihai Eminescu, la 5 kilometri de municipiul Botoșani, renumit pentru plimbările lui Eminescu pe malurile sale. Loieștiul oferă pescarilor somn, crap, știucă, caras, fitofag și novac. Regii apelor stătătoare cu lipici la pescari sunt însă marile lacuri antropice. Este vorba de Negreni, Dracșani, Rogojești și Stânca-Costești. Dracșaniul este un iaz de legendă, făcut la porunca lui Ștefan cel Mare, pentru dezvoltarea zonei. În anul 1970, prin indiguirea râului Sitna s-a creat lacul de acumulare existent și astăziu. Este cel mai mare iaz de luncă, cu o suprafață de peste 570 de hectare, conform Adevărul.ro.

Este ca o adevărată „mare” în mijlocul câmpiei, fiind impresionat și pentru amatorii de natură, găzduind zeci de specii de păsări care mai pot fi găsite mai ales în Delta Dunării. Dracșaniul este evident un paradis pescăresc, reprezentativ fiind crapul, ca specie. Un fenomen aparte îl reprezintă lacul de acumulare de la Stânca-Costești, o amenajare hidrografică realizată în anii 70, prin reglarea, cu ajutorul unui baraj uriaș, a cursului Prutului. A rezultat un lac de acumulare enorm, de aproximativ 59 de kilometri pătrați, devenit și rezervație acvi-faunistică.

Un farmec aparte îl reprezintă pescuitul pe râul Prut. Peisajele sunt incredibile. Liniștea și atmosfera sălbatică așijderea. În zona comunei Păltiniș, Prutul a format o adevărată deltă, un paradis natual puțin cunoscut.

La Prut este o senzație aparte. O senzație de libertate, liniște, regăsire. Acolo nu mergi doar pentru pește. Mergi pentru liniște. Dar liniștea aia care te vindecă. La Prut se merge doar la cort, nici nu sunt locații de cazare. Dar statul la cort, completează experiența. Ieși la răsărit, dai la pește, te relaxezi și te bucuri de natură”, spune Alexandru, un pescar amator din Botoșani.

Partea proastă la pescuit în județul Botoșani, este lipsa locurilor de cazare în județ, dar și a diferitelor facilități precum restaurante, spații de petrecere a timpului liber pentru copii. Partea bună este că distanțele în județ sunt relativ mici. Cel mai îndepărtat iaz se află la aproximativ 70 de kilometri de municipiul Botoșani, oraș în care se află numeroase pensiuni, hoteluri, restaurante dar și alte facilități.

Patria monștrilor acvatici

La Stânca-Costești, mulți pescari merg visând să facă captura anului. Și asta fiindcă locul este populat de adevărați monștrii acvatici. Este vorba despre exemplare uriașe de somn, care cresc nestingheriți în apele adânci ale lacului. Pescarii vorbesc despre exemplare de peste 2.5 metri și care cântăresc 150 de kilograme.

Oficial, însă, cel mai mare somn capturat, la Botoșani, pe râul Prut, a avut doi metri lungime și peste 90 de kilograme.

„Sunt adevărați monștri pe Prut, dar și pe Siret. Sunt somni de dimensiuni impresionante. Știm asta din fișele de capturi depuse de pescari. Numai anul trecut s-au prins somni de aproximativ 90 de kilograme”, spune Cosmin Humelnicu, președinte AJVPS Botoșani.

Deși epuizant fizic, scoaterea din apă a unui asemenea exemplar, merită, spun pescarii înveterați. Majoritatea iazurilor din Botoșani sunt proprietare privată și oricine dorește să pescuiască trebuie să plătească o taxă, precepută deobicei pe ziua de pescuit. Pe râul Prut se poate pescui cu permisul vizat de AJVPS. Totodată în cazul pescuitului pe Prut trebuie anunțată și Poliția de Frontieră.